Ce este o reacție adversă?

O reacție adversă reprezintă un efect nedorit sau neintenționat, după utilizarea unui medicament, fiind considerate asemenea și efectele nedorite care apar după supradozarea medicamentului, utilizarea greșită, abuzul și erorile de medicație, sau, efecte nedorite apărute în urma unei expuneri profesionale; cu alte cuvinte, o reacție adversă se definește ca un răspuns nociv și nedorit, determinat de un medicament. [1]

 

Date generale despre antibiotice – terminologie

            Antibioticele sunt medicamente cu acțiune antimicrobiană specifică și selectivă; reprezintă un grup de medicamente capabile să distrugă și să împiedice multiplicarea agenților patogeni implicați în diverse sindroame infecțioase.

            În marea lor majoritate, antibioticele sunt produse din mucegaiuri din sol. Astfel, penicilinele și cefalosporinele sunt extrase din ascomicete (în special fungi din genul Penicillium), iar tetraciclinele, aminoglicozidele, cloramfenicolul, lincomicinele, macrolidele  sunt extrase din actinomicete (în special din genul Streptocmyces). Polimixinele și bacitracina – un grup restrâns de antibiotice sunt produse de bacterii din genul Bacillus. [2]  

 

ANTIBIOTICE UTILIZATE IN STOMATOLOGIE

Benzilpenicilina se folosește doar intravenos (iv) sau intramuscular (im), fiindcă este inactivă când se administrează pe cale orală (P.O.). Doza este de 600 – 1200 mg iv/im, de patru ori pe zi. Folosindu-se în infecțiile streptococice, interferează cu sinteza peretelui bacterian și dispune de o bună penetrare a țesuturilor (cu excepția LCR).

ADR la nivelul cavității orale – hipersensibilitatea, manifestată sub forma unei iritații. Dacă pacientul este alergic la un tip penicilină va fi alergic și la celelalte tipuri, iar 10% dintre aceștia vor fi alergici și la ceflalosporine, riscul fiind crescut la pacienții cu teren atopic (de exemplu, astm bronșic). [3]

            Amoxicilna, antibiotic cu spectru larg, similar ampicilinei, fiind însă mai bine absorbită și atingând concentrații mai mari decât cea din urmă. Doza este de 250 – 500 mg, de trei ori pe zi, P.O., recomandată în special pentru profilaxia endocarditelor bacteriene.

            ADR la nivelul cavității orale – iritație macropapulară, la pacienții cu febră glandulară sau lecuemie.

            Tetraciclina, fiind un antibiotic cu spectru larg, adică folosit în numeroase tipuri de infecții – face sa apară frecvent rezistența bacteriană. Doza este de 250 – 500 mg, de patru ori pe zi, P.O. și este recomandată în afecțiuni parodontale.

            ADR la nivelul cavității orale – favorizarea infecției oportuniste cu Candida Albicans (mai ales în trecut, când substanța era folosită pentru tratamentul aftelor, cu administrare topică); depunerea în cartilajul de creștere și la nivelul dinților, determinând pigmentarea și hipoplazia acestora (astfel, este de evitat pentru copii sub 12 ani și în timpul sarcinii); eritemul polimorf.

            Eritromicina are un spectru similar penicilinei, însă acțiunea sa este bacteriostatică, activă împotriva microorganismelor care produc penicilinază. Doza este de 250 – 500 mg, de patru ori pe zi, P.O. sau iv., a fost folosită în tratamentul endocarditei, dar în prezent este înlocuită cu clindamicina.

            ADR la nivelul cavității orale – determină apariția senzației de vomă. [4]

 

LEZIUNI ALE MUCOASEI BUCALE PRODUSE DE ANTIBIOTICE

            Tipurile de leziuni produse în cavitatea bucală, ca reacții adverse ale antibioticelor sunt împărțite în două categorii: cele cu efecte locale și cele cu efecte sistemice.

Efecte locale

Interferența cu flora saprofită – în contextul utilizării repetate a terapiei cu antibiotice, sau pe perioade lungi, în special cu antibiotice topice. Poate crește rezistența microorganismelor, mai ales a candidei (dismicrobismele mucoasei bucale). [5]

Efecte sistemice

            Funcția medulară deprimată – este un efect al medicamentelor care pot afecta unul sau toate straturile celulare ale sistemului hematopoietic, putând afecta și mucoasa orală. Cloramfenicolul (antibiotic cu spectru larg, din clasa amfenicolilor), la fel ca anumite analgezice pot induce agranulocitoză, rezultând apariția ulcerațiilor bucale severe. Cloramfenicolul poate, de asemenea provoca și anemie aplastică, afecțiune care afectează hemostaza – purpura orală spontană și hemoragiile sunt, totuși, rareori prezente din această cauză. [6]

            Eritemul mutiform – forma cea mai severă este sindromul Steven Johnson – afectând pielea și membranele mucoase. Are debut acut, iar ca aspecte clinice pentru mucoasa orală se rețin pustulele care se sparg, buzele și gingia acoperindu-se cu leziuni de eroziune, dureroase. Tetraciclina este un agent cauzal al acestei reacții, din rândul antibioticelor. [7] [8]

            Stomatita exfoliativă – o manifestarea bucală ca răspuns al unei reacții, de exemplu la amoxicilină, în urma căreia se exfoliază pielea și diferite membrane, fiind o reacție extrem de rară (cunosscută și sub denumirea de dermatită exfoliativă).

            Hiperplazia gingivală – reacție comună a pacienților care urmează tratamentul cu blocanți ai canalelor de Ca (de exemplu, ciclosporina A). Poate apărea chiar și în condițiile unei igiene orale riguroase, fiind caracterizată prin hiperplazia fibroasă progresivă.

            Pigmentarea orală – apariția unor linii închise la culoare pe sulcusul gingival, ca efect al intoxicației cu metale grele, dar și cu clorhexidină și anumite antibiotice (provoacă pigmentare negru-maronie pe fața dorsală a limbii).

            Reacții alergice – cel mai des implicat antibiotic în declanșarea acestui tip de reacții este penicilina. [9]

 

CONCLUZII

            Motivul administrării antibioticului primează; astfel, este indicată tolerarea posibilelor reacții adverse, mai ales dacă medicamentul este esențial pentru recuperarea pacientului. Dacă intensitatea și gravitatea reacțiilor advrese impun sistarea tratamentului cu antibiotic, vor fi folosite cel mult antibiotice cu spectru cât mai îngust, pentru afecțiunea în cauză.




Bibliografie și webografie:


1. https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raporteaza-o-reactie-adversa/;

2. Mircea Angelescu, Ghid practic de antibioticoterapie, Editura Medicală, București, 1988:  cap. 1, Introducere în terapia cu antibiotice: 13;

3. David A. Mitchell, Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București, 1999: 608;

4. David A. Mitchell, Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, David A. Mitchell, Laura Mitchell, Editura BIC ALL, București, 1999: 609;

5. David A. Mitchell, Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București, 1999: 459;

6. David A. Mitchell, Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București, 1999: 460;

7. David A. Mitchell, Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București, 1999: 445;

8. https://www.revistagalenus.ro/dictionar-medical/eritem-exudativ-multiform;

9. Ghid clinic de stomatologie, David A. Mitchell, Laura Mitchell, Editura BIC ALL, București, 1999: 460.