Reactii adverse ale antibioticelor in cavitatea orala
Ce este o reacție adversă?
O reacție adversă reprezintă un efect
nedorit sau neintenționat, după utilizarea unui medicament, fiind
considerate asemenea și efectele nedorite care apar după supradozarea
medicamentului, utilizarea greșită, abuzul și erorile de medicație, sau, efecte
nedorite apărute în urma unei expuneri profesionale; cu alte cuvinte, o reacție
adversă se definește ca un răspuns nociv și nedorit, determinat de un
medicament. [1]
Date generale despre antibiotice – terminologie
Antibioticele sunt medicamente cu acțiune
antimicrobiană specifică și selectivă; reprezintă un grup de medicamente
capabile să distrugă și să împiedice multiplicarea agenților patogeni implicați
în diverse sindroame infecțioase.
În marea lor
majoritate, antibioticele sunt produse din mucegaiuri din sol. Astfel,
penicilinele și cefalosporinele sunt extrase din ascomicete (în special
fungi din genul Penicillium), iar tetraciclinele, aminoglicozidele,
cloramfenicolul, lincomicinele, macrolidele sunt extrase din actinomicete (în
special din genul Streptocmyces). Polimixinele și bacitracina – un grup
restrâns de antibiotice sunt produse de bacterii din genul Bacillus. [2]
ANTIBIOTICE UTILIZATE IN STOMATOLOGIE
Benzilpenicilina se folosește doar intravenos (iv) sau intramuscular
(im), fiindcă este inactivă când se administrează pe cale orală (P.O.). Doza
este de 600 – 1200 mg iv/im, de patru ori pe zi. Folosindu-se în infecțiile
streptococice, interferează cu sinteza peretelui bacterian și dispune de o bună
penetrare a țesuturilor (cu excepția LCR).
ADR la nivelul cavității orale – hipersensibilitatea, manifestată sub forma
unei iritații. Dacă pacientul este alergic la un tip penicilină va fi
alergic și la celelalte tipuri, iar 10% dintre aceștia vor fi alergici și la
ceflalosporine, riscul fiind crescut la pacienții cu teren atopic (de exemplu,
astm bronșic). [3]
Amoxicilna, antibiotic cu spectru larg, similar ampicilinei,
fiind însă mai bine absorbită și atingând concentrații mai mari decât cea din
urmă. Doza este de 250 – 500 mg, de trei ori pe zi, P.O., recomandată în
special pentru profilaxia endocarditelor bacteriene.
ADR la nivelul
cavității orale – iritație macropapulară, la pacienții cu febră
glandulară sau lecuemie.
Tetraciclina, fiind
un antibiotic cu spectru larg, adică folosit în numeroase tipuri de infecții –
face sa apară frecvent rezistența bacteriană. Doza este de 250 – 500 mg, de
patru ori pe zi, P.O. și este recomandată în afecțiuni parodontale.
ADR la nivelul
cavității orale – favorizarea infecției oportuniste cu Candida
Albicans (mai ales în trecut, când substanța era folosită pentru
tratamentul aftelor, cu administrare topică); depunerea în cartilajul de
creștere și la nivelul dinților, determinând pigmentarea și hipoplazia
acestora (astfel, este de evitat pentru copii sub 12 ani și în timpul sarcinii);
eritemul polimorf.
Eritromicina are
un spectru similar penicilinei, însă acțiunea sa este bacteriostatică, activă
împotriva microorganismelor care produc penicilinază. Doza este de 250 – 500
mg, de patru ori pe zi, P.O. sau iv., a fost folosită în tratamentul
endocarditei, dar în prezent este înlocuită cu clindamicina.
ADR la nivelul
cavității orale – determină apariția senzației de vomă. [4]
LEZIUNI ALE MUCOASEI BUCALE PRODUSE DE ANTIBIOTICE
Tipurile de leziuni produse în cavitatea bucală, ca reacții adverse ale antibioticelor sunt împărțite în două categorii: cele cu efecte locale și cele cu efecte sistemice.
Efecte locale
Interferența cu flora saprofită – în contextul utilizării repetate a terapiei cu antibiotice, sau pe perioade lungi, în special cu antibiotice topice. Poate crește rezistența microorganismelor, mai ales a candidei (dismicrobismele mucoasei bucale). [5]
Efecte sistemice
Funcția medulară deprimată – este un efect al medicamentelor care pot
afecta unul sau toate straturile celulare ale sistemului hematopoietic, putând
afecta și mucoasa orală. Cloramfenicolul (antibiotic cu spectru larg, din clasa
amfenicolilor), la fel ca anumite analgezice pot induce agranulocitoză,
rezultând apariția ulcerațiilor bucale severe. Cloramfenicolul poate, de
asemenea provoca și anemie aplastică, afecțiune care afectează hemostaza –
purpura orală spontană și hemoragiile sunt, totuși, rareori prezente din
această cauză. [6]
Eritemul mutiform
– forma cea mai severă este sindromul Steven Johnson – afectând pielea și
membranele mucoase. Are debut acut, iar ca aspecte clinice pentru mucoasa orală
se rețin pustulele care se sparg, buzele și gingia acoperindu-se cu leziuni de
eroziune, dureroase. Tetraciclina este un agent cauzal al acestei reacții, din
rândul antibioticelor. [7] [8]
Stomatita
exfoliativă – o manifestarea bucală ca răspuns al unei reacții, de exemplu
la amoxicilină, în urma căreia se exfoliază pielea și diferite membrane, fiind
o reacție extrem de rară (cunosscută și sub denumirea de dermatită
exfoliativă).
Hiperplazia
gingivală – reacție comună a pacienților care urmează tratamentul cu
blocanți ai canalelor de Ca (de exemplu, ciclosporina A). Poate apărea chiar și
în condițiile unei igiene orale riguroase, fiind caracterizată prin hiperplazia
fibroasă progresivă.
Pigmentarea orală
– apariția unor linii închise la culoare pe sulcusul gingival, ca efect al
intoxicației cu metale grele, dar și cu clorhexidină și anumite antibiotice
(provoacă pigmentare negru-maronie pe fața dorsală a limbii).
Reacții alergice
– cel mai des implicat antibiotic în declanșarea acestui tip de reacții este
penicilina. [9]
CONCLUZII
Motivul administrării antibioticului primează; astfel, este indicată tolerarea posibilelor reacții adverse, mai ales dacă medicamentul este esențial pentru recuperarea pacientului. Dacă intensitatea și gravitatea reacțiilor advrese impun sistarea tratamentului cu antibiotic, vor fi folosite cel mult antibiotice cu spectru cât mai îngust, pentru afecțiunea în cauză.
Bibliografie și
webografie:
1. https://www.anm.ro/medicamente-de-uz-uman/farmacovigilenta/raporteaza-o-reactie-adversa/;
2. Mircea Angelescu, Ghid
practic de antibioticoterapie, Editura Medicală, București, 1988: cap. 1, Introducere în terapia cu antibiotice:
13;
3. David A. Mitchell,
Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București,
1999: 608;
4. David A. Mitchell,
Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, David A. Mitchell, Laura
Mitchell, Editura BIC ALL, București, 1999: 609;
5. David A. Mitchell,
Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București,
1999: 459;
6. David A. Mitchell,
Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București,
1999: 460;
7. David A. Mitchell,
Laura Mitchell, Ghid clinic de stomatologie, Editura BIC ALL, București,
1999: 445;
8. https://www.revistagalenus.ro/dictionar-medical/eritem-exudativ-multiform;
9. Ghid clinic de stomatologie, David A. Mitchell, Laura Mitchell, Editura BIC ALL, București, 1999: 460.